25.8.05

Biblioteca e bordel...

...al cartilor. Cartea de biblioteca e o curva. E uzata, e privita, e studiata, e folosita, e curva nu?
Exista asemanari. Cartea are marginile roase, paginile rupte si pete pe coperta asa cum curva au formele uzate, hainele vechi si cearcane la ochi.
Exista diferente. Pe carte o alegi dintre sute, curva o alegi din zeci, o alegi pentru continut fara sa conteze ambalajul, pe curva o alegi dupa ambalaj desi aparentza e indoielnica.
O iei in camera sus, la sala de care apartine. Te speli pe maini inainte sa folosesti. La carte asta e singura protectie. La curva iti trebuie in plus. Probabil in curand ar trebui sa citim cu manushi cartile de biblioteca.
Te uiti pe prima pagina. Aici ai parte de prefatza. Se plimba prin camera si'ti arata domeniul. E camera ei. Ea este a ta. Incepi s'o rasfoiesti pentru incalzire. Simti fiorii. Nu'ti vine s'o incepi ca arata prea bine coperta. Are si putin relief cu care'ti masezi buricele dejtelor. O mirosi. Miroase murdar dar frumos. Nu e tiganca. E curata dar e uzata. Miros de uz. O incepi. Capitolul 1. Jos hainele. Are 256. Prima suta consta in dezbracare. A doua in actul sexual iar spre ultimele pagini iti dai drumul la idee. Ideea e ca te prinzi de cuprins. De continut. Aberez. Stai mult sa citesti o carte. Doua ore. Curvele se plictisesc in doua ore. Si cartea cred ca moare de neradbare sa termini, sa fie dusa la locul ei langa colegele de sertar si sa fie alese de un nou client nu? Sunt curve toate cartile. Trec din mana in mana, din gura in gura, din gând in gând. Mai curve decat curvele cred. Deja m'am plictisit si'mi iau toate cartile si le arunc. De la vin e.
Foarte incoerent am fost. Am vrut sa aseman cartea cu curva. Am reusit?!?

19 Comments:

Anonymous scouty_tam said...

‘La fel se intampla si in timpul lecturii. Incercarea de a scruta insusi miezul textului, de a-i poseda sensul o data pentru totdeauna, este inutila - ne regasim in el doar pe noi insine, nu opera in sine. [...] dar partea interesanta a remarcei [...] consta exact in conceptul de transfer. A citi inseamna a te abandona nesfarsitei deplasari a curiozitatii si dorintei de la o fraza la alta, de la o actiune la alta, de la un nivel al textului la altul. Textul ni se dezvaluie privirii, dar nu se lasa niciodata posedat; si, in loc sa ne sfortam sa-1 posedam, ar trebui sa ne delectam cu felul in care ne starneste.’

fragment din 'Ce mica-i lumea!' - David Lodge

4:30 AM  
Anonymous oitza said...

...a citi cu pasiune poate deveni pacat inseamna

6:17 AM  
Anonymous scouty_tam said...

Gandeste-te la 'Numele trandafirului'

9:56 AM  
Anonymous lilith said...

orice text e o curva mica, nu?

mai culca-te putin cu textu tau sa-i luceasca mai bine margaritarelu de mai

(asta e din arghezi
(curva dulce, zicea el)
mare curvar
respect)

8:49 AM  
Blogger transp said...

iar lilith?

11:55 AM  
Blogger Dana said...

Cartea nu e ste o 'curva'! Este o 'amanta desavarsita'! :)

1:30 PM  
Blogger Paul said...

oitzo, e tare ce-ai scris tu acolo... :) si asa si e. Intr-o carte uzata, luata de la biblioteca, parca citesti si toate vietile celor care au citit-o, care i-au patat paginilie cu zacusca sau i le-au ars cu tigara intr-un moment de neatentie..

Dar asta n-o face mai interesanta? Ma gandesc la cocota aia trecuta din Zorba Grecul..

7:57 PM  
Anonymous oitza said...

o face mai interesanta dar iti distrage atentia daca esti prea obosit

citesti tu acolo

"Si privind somnoros spre fereastra, (picatura de cerneala - hm... ce'o fi facut asta aici? a vrut sa scrie pe carte nenorocitu') cu chipul asfaltat cu piele fina de iulie (...) imbracata cuprins (ceara... pff... asta a citit pe timpu' lu Ceausescu cand ne pisham, beam, citeam, ne cacam, mancam si ne futeam la lumanari!! - vorba aia.. nu ma fute la lumânare! (©) ) ...

12:24 AM  
Anonymous scorpinico said...

Dar o carte buna vs o curva buna? Nu ca-ti vine s-o iei de la capat dupa ce ai terminat-o?! Altfel, de ce ar mai citi oamenii? Doar pentru experienta?! Fuck off!

9:19 AM  
Anonymous mits said...

au..si cand ma gandesc la -La Medeleni- singura scapare este ca nu prea ma izbeam cu gandul macar la cuvantul curv~a ci era doar inocenta varstei + dorinta de a avea personajele acelea din nou in viata mea...hmm.

Legendele Olimpului...alta poveste :)))

6:58 AM  
Blogger oitza said...

m'ai atins. aceste inocente file se exclud. vrei?

7:04 AM  
Anonymous mits said...

pana la urma, totul e relativ...inclusiv perversitatea :)

8:16 AM  
Anonymous Anonymous said...

...privite, cartile par nespus de sfioase. ele nu vin niciodata spre tine (precum curvele). ca intr-o medievala iubire, tu trebuie, intotdeauna, sa le cauti si sa te duci catre ele. fiinta lor este asteptare pura. le va deschide cineva pentru a le face, astfel, sa inceapa sa fie?

...cand privesc peretele unei biblioteci, imi vine in minte scena balului din "Razboi & pace". doamnele aliniate, asteptand, de-a lungul peretelui. spaima natasei ca nimeni nu o va invita la dans. expresia incremenita a chipului ei, "gata deopotriva si de deznadejde, si de extaz". iar apoi, printul andrei care se apropie si ii propune un "rond de vals". "de cand te asteptam", pare ca spune natasa, iar zambetul i se iveste pe fata "in locul lacrimilor ce statusera sa o podideasca". si, "speriata si fericita", isi sprijina mana pe umarul printului andrei.

>>>splendid in scena aceasta este ca printul o descopera pe natasa din intamplare, pentru ca discutia la care participa il plictiseste si pentru ca, in fond, bezuhov e cel care il roaga sa o invite pe natasa. ochii printului trecusera inainte peste ea, fara sa o vada. ar fi putut tot atat de bine, hotarandu-se sa danseze, sa o invite pe verisoara natasei, pe sonia, sau pe cea mai frumoasa femeie a petersburgului, pe contesa bezuhova, care de altminteri deschide balul. printul o alege deci din intamplare pe natasa care asteapta tremurand>>>

,,,cartile aliniate, asteptand, de-a lungul peretelui. privirea distrata care trece peste ele, fara sa se hotarasca asupra uneia anume. apoi mana care se intinde, care scoate o carte din raft, care o deschide. dansul poate incepe. dans cu o carte...

///oricat de aratoasa ar fi, cartea nu exista inca in simpla ei materialitate. ea nu este un obiect, ci un obiect de citit si, astfel, singurul corp spiritual existent pe lume\\\

'''dupa noptile petrecute in tovarasia unor asemenea iubite ramai nu numai vlaguit, dar si cu mintile ratacite***

^^^splendoarea cartii este ca ea nu se impune de la sine. alaturi de foame, frig si eros, nu exista nevoia irepresibila de a citi.

}}}de ce citim?{{{

^&^ SA VORBESTI DESPRE CARTE ESTE CA SI CUM AI VORBI DESPRE O FIINTA VIE. ALTMINTERI CUM AI PUTEA-O IUBI? ,,,

~^~ le dorim, le avem, ne bucuram de ele, ne plictisesc, le parasim, le regasim, ne pierdem in ele, le ingropam numele in adancul nostru si, daca e nevoie, il uitam...

===nu asa arata toate iubirile noastre?

maya.

10:52 AM  
Anonymous Anonymous said...

frumos. multumesc
oitza

4:29 AM  
Anonymous Anonymous said...

pentru?

4:57 AM  
Anonymous Anonymous said...

pentru?

maya.

4:58 AM  
Anonymous Anonymous said...

pentru litere.
oitza

4:58 AM  
Anonymous Anonymous said...

nu ai pentru ce.

maya.

2:53 PM  
Anonymous Anonymous said...

carti suntem cu totii...unii dintre noi pot fi "cititi" doar privind coperta...pentru altii iti trebuie rabdare si pasiune ca sa descoperi sensul adevarat...iar cei din urma (si astia sunt cei mai interesanti)nu se lasa descoperiti niciodata...ramai mereu cu sentimentul ca lipsesc niste file...asemanarea intre o carte de biblioteca si o curva? buna...
dar o carte dintr-o colectie particulara ce e? o curva de lux?

6:22 AM  

Post a Comment

<< Home